A\u021bi observat c\u0103 adesea a\u0219tept\u0103m s\u0103 ne sim\u021bim preg\u0103ti\u021bi \u00eenainte de a face ceva care ar putea s\u0103 ne ajute cu adev\u0103rat s\u0103 cre\u0219tem?<\/p>\n
\u00cenainte de a prelua un rol nou, de a lua o decizie important\u0103, de a \u00eencepe ceva la care ne-am g\u00e2ndit de mult timp sau pur \u0219i simplu de a face ceva care ne sperie pu\u021bin, ne spunem c\u0103 probabil ar trebui s\u0103 a\u0219tept\u0103m p\u00e2n\u0103 ne sim\u021bim mai preg\u0103ti\u021bi. Poate c\u0103 avem nevoie de pu\u021bin mai mult\u0103 experien\u021b\u0103, de pu\u021bin mai mult\u0103 \u00eencredere, de un plan mai clar sau poate doar de un sentiment mai bun c\u0103 totul va merge bine. Nu suntem preg\u0103ti\u021bi, \u00eenc\u0103!<\/p>\n
Lucrul interesant este c\u0103 atunci c\u00e2nd ne uit\u0103m \u00eenapoi la unele dintre momentele care ne-au schimbat cel mai mult, nu ne amintim \u00eentotdeauna c\u0103 ne-am sim\u021bit deosebit de preg\u0103ti\u021bi pentru ele. Dac\u0103 e s\u0103 fim sinceri, ne amintim c\u0103 ne-am sim\u021bit exact opusul. De obicei, a existat o anumit\u0103 incertitudine \u0219i destul de des o voce \u00een fundal care \u00eentreba dac\u0103 \u0219tim cu adev\u0103rat ce facem.<\/p>\n
\u0218i poate c\u0103 acesta este punctul esen\u021bial.<\/p>\n
Avem tendin\u021ba s\u0103 ne imagin\u0103m cre\u0219terea ca pe ceva care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eenainte de a face urm\u0103torul pas. Credem c\u0103 trebuie s\u0103 devenim mai \u00eencrez\u0103tori, mai capabili sau mai rezilien\u021bi mai \u00eent\u00e2i, \u0219i apoi vom fi preg\u0103ti\u021bi s\u0103 facem lucrul respectiv. Dar poate c\u0103 ordinea este de obicei inversat\u0103. Poate c\u0103 devenim mai \u00eencrez\u0103tori pentru c\u0103 facem lucrul respectiv \u0219i devenim mai capabili pentru c\u0103 ne punem \u00eentr-o situa\u021bie care ne cere s\u0103 dezvolt\u0103m capacit\u0103\u021bi pe care nu le aveam \u00eenainte.<\/p>\n
Exist\u0103 pur \u0219i simplu unele lucruri pe care nu le putem \u00eenv\u0103\u021ba \u00een avans.<\/p>\n
Putem citi despre leadership, putem asculta podcasturi despre conversa\u021bii dificile \u0219i ne putem preg\u0103ti pentru ceea ce ar putea \u00eensemna s\u0103 prelu\u0103m mai mult\u0103 responsabilitate. Dar exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00eentre a \u0219ti ceva intelectual \u0219i a trebui efectiv s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti acel lucru. La un moment dat, trebuie s\u0103 lu\u0103m decizia, s\u0103 purt\u0103m conversa\u021bia, s\u0103 prelu\u0103m responsabilitatea \u0219i s\u0103 descoperim ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd suntem persoana care trebuie s\u0103 navigheze situa\u021bia.<\/p>\n
Aceasta este una dintre ideile cu adev\u0103rat interesante din cartea lui Steven Pressfield, The War of Art<\/em>. El descrie ceea ce nume\u0219te \u201eRezisten\u021ba\u201d<\/strong> \u2014 for\u021ba interioar\u0103 care pare s\u0103 apar\u0103 ori de c\u00e2te ori suntem pe cale s\u0103 facem ceva semnificativ sau important pentru noi.<\/strong><\/p>\n Ceea ce este deosebit de interesant este c\u0103 Rezisten\u021ba<\/strong> nu sun\u0103 \u00eentotdeauna ca frica. Uneori sun\u0103 foarte rezonabil.<\/p>\n Poate ar trebui s\u0103 a\u0219tept\u0103m p\u00e2n\u0103 \u0219tim mai multe.<\/em><\/p>\n Poate avem nevoie de un plan mai bun.<\/em><\/p>\n Poate ar trebui s\u0103 facem asta atunci c\u00e2nd lucrurile sunt pu\u021bin mai pu\u021bin complicate.<\/em><\/p>\n Poate nu suntem \u00eenc\u0103 preg\u0103ti\u021bi.<\/em><\/p>\n \u0218i asta face ca ascultarea ei s\u0103 fie at\u00e2t de u\u0219oar\u0103. Nu recunoa\u0219tem \u00eentotdeauna aceste g\u00e2nduri ca pe o modalitate de a ne re\u021bine. Pot suna responsabile, g\u00e2ndite \u0219i chiar \u00een\u021belepte.<\/p>\n Dificultatea const\u0103 \u00een a \u0219ti c\u00e2nd preg\u0103tirea ne ajut\u0103 cu adev\u0103rat \u0219i c\u00e2nd a devenit pur \u0219i simplu o form\u0103 mai confortabil\u0103 de am\u00e2nare.<\/p>\n Pentru c\u0103 exist\u0103 un alt tip de \u00eenv\u0103\u021bare care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar atunci c\u00e2nd suntem efectiv \u00een situa\u021bie. Nu \u0219tim cu adev\u0103rat cum vom r\u0103spunde la incertitudine p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd trebuie s\u0103 lu\u0103m o decizie f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoa\u0219tem rezultatul. Nu \u00een\u021belegem pe deplin capacitatea noastr\u0103 de a purta o conversa\u021bie dificil\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd st\u0103m \u00een fa\u021ba cuiva \u0219i realiz\u0103m c\u0103 evitarea nu mai este o op\u021biune. \u0218i nu descoperim neap\u0103rat c\u0103 suntem capabili s\u0103 gestion\u0103m mai mult\u0103 responsabilitate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd cineva ne d\u0103 mai mult\u0103 responsabilitate \u0219i trebuie s\u0103 ne descurc\u0103m.<\/p>\n Acesta este poate motivul pentru care cre\u0219terea poate fi inconfortabil\u0103 \u00een timp ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n Adesea ne a\u0219tept\u0103m ca dezvoltarea s\u0103 se simt\u0103 ca \u00eencredere. \u00cen schimb, se poate sim\u021bi ca \u0219i cum am fi u\u0219or dep\u0103\u0219i\u021bi de situa\u021bie. Poate \u00eensemna s\u0103 punem mai multe \u00eentreb\u0103ri dec\u00e2t de obicei, s\u0103 facem gre\u0219eli pe care am prefera s\u0103 nu le facem sau s\u0103 plec\u0103m acas\u0103 dup\u0103 o conversa\u021bie \u00eentreb\u00e2ndu-ne dac\u0103 am gestionat-o bine. Poate \u00eensemna s\u0103 ne uit\u0103m \u00een jur \u0219i s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 to\u021bi ceilal\u021bi \u0219tiu cumva ce fac \u00een timp ce noi \u00eenc\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne d\u0103m seama.<\/p>\n \u0218i totu\u0219i, acesta este adesea locul unde se schimb\u0103 ceva. \u0218i uneori disconfortul este pur \u0219i simplu ceea ce se simte ca nefamiliaritate.<\/p>\n Vedem acest lucru \u00een special \u00een contextul muncii. Un rol nou poate fi inconfortabil nu pentru c\u0103 suntem incapabili s\u0103 \u00eel \u00eendeplinim, ci pentru c\u0103 nu l-am f\u0103cut \u00eenainte. Prima dat\u0103 c\u00e2nd conducem o echip\u0103, lu\u0103m o decizie dificil\u0103 sau trebuie s\u0103 oferim cuiva feedback, nu exist\u0103 niciun motiv pentru care ar trebui s\u0103 se simt\u0103 natural. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m o nou\u0103 modalitate de a fi la munc\u0103, nu aplic\u0103m pur \u0219i simplu ceva ce \u0219tim deja.<\/p>\n